Aflat sub influena direct a prozei dostoievskiene i proustiene, romanul descrie dragostea fr margini a unei mame pentru fiul ei bolnav de hemofilie. Prin intermediul anchetei poliiste asupra unei crime care se dovedete doar un accident tragic, iese la iveal adevrata crim a prinesei Olga Arbelina, exilat în Frana dup revoluia bolevic din 1917 acceptarea, la început disperat, apoi exaltat, a iubirii incestuoase a propriului fiu. Evocarea destinului prinesei Arbelina devine încetul cu încetul o meditaie tulburtoare asupra libertii individului, asupra autenticitii i sensului vieii.